2 iun. 2009

Zâmbete

Ceea ce rămâne este un ,,Multumesc!” pe care îl rostesc copiii atunci când văd supriza pe care cu drag am pregătit-o pentru ei. De 1 iunie am regăsit o bucurie pe care doar cei mici o mai trăiesc cu inocenţă, bucuria lucrurilor mărunte, simple. Şi cum sa nu zâmbeşti alături de ei?
Am primit un abţipild (o floare roz) de la o fată care nu avea mai mult de 4 ani. Şi cum în fiecare zi învăţăm, gestul fetei a fost o lecţie pentru gratitudinea reciprocă.
Dincolo de a realiza o campanie de strângere de fonduri, am descoperit 4 oameni speciali (echipa). La rândul meu spun un ,,Mulțumesc!” celor 4 ,,anonimi” pentru că mi-au arătat cât de frumos poate fi 1 iunie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu